Sistemul Solar                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Mercur Mercury symbol.svg este planeta cea mai mică și cea mai apropiată de Soare, temperaturile ei medii variind de la 400 °C pe fața luminoasă, până la -100 °C pe partea întunecată, rotindu-se în jurul Soarelui timp de 88 de zile.
    Venus Venus symbol.svg – sau „Luceafărul” – este o planetă strălucitoare, având dimensiuni relativ echivalente cu cele ale Terrei, fiind înconjurată de o atmosferă densă, compusă din dioxid de carbon și azot.
    Pe orbita a treia gravitează Pământul Earth symbol.svg (Terra, Geea), cunoscut și sub denumirile de „Planeta albastră” și „Planeta vie”, având ca satelit natural Luna.
    Planeta care se apropie cel mai mult de caracteristicile Terrei este Marte Mars symbol.svg, cunoscută și sub denumirea de „Planeta roșie”, datorită conținutului ridicat de oxizi de fier. Are doi sateliți naturali: Phobos și Deimos.
    Prima din categoria planetelor gigant, concomitent cea mai mare, este Jupiter Jupiter symbol.svg. Se compune din hidrogen și heliu, care în partea exterioară se prezintă în stare gazoasă, iar în interior, în stare solidă, având temperaturi de -130 °C. Are 64 sateliți confirmați, cei mai cunoscuți fiind Io, Europa, Ganymede și Callisto, în același timp având un câmp magnetic planetar deosebit de puternic, care explică existența inelului în jurul său.
    Saturn Saturn symbol.svg este a doua planetă ca mărime, distingându-se față de celelalte prin numărul mare de inele alcătuite din pulberi și corpuri mici, având un număr însemnat de sateliți (62), cel mai cunoscut fiind Titan.
    O altă planetă gigant este Uranus Uranus symbol.svg, avândumăr de sateliți cele mai multe inele (13) și un număr de 27 de sateliți, dintre care cei mai importanți sunt Miranda și Titania.
    Neptun Neptune symbol.svg face parte din categoria planetelor gigant, având 13 sateliți, dintre care cel mai important este Triton, fiind înconjurată de patru inele. Neptun este cea mai îndepărtată planetă de Soare.
    Multă vreme cea mai îndepărtată planetă a sistemului solar a fost considerată Pluto Pluto symbol.svg. Aceasta, împreună cu cel mai important satelit al său – Charon, se rotește în jurul unui centru de gravitație comun, având caracteristicile unei „planete duble”. Temperatura atinge -230 °C, iar durata mișcării de revoluție este de 248 de ani. La 24 august 2006, în urma unei rezoluții a Uniunii Astronomice Internaționale în care a fost schimbată definiția termenului de „planetă”, Pluto a primit statulul de planetă pitică, deoarece nu a „curățat” spațiul cosmic din vecinătatea orbitei sale.
    După ultimele cercetări există indicii cu privire la posibilitatea de formare a unei noi planete, care este denumită provizoriu 90377 Sedna. Acest obiect trans-neptunian face o rotație în jurul Soarelui în timp de 10.500 de ani. Alte planete pitice situate la distanțe enorme față de astrul central sunt: Eris, Makemake, Haumea, 90482 Orcus, (225088) 2007 OR10 și 50000 Quaoar.

[modificare] Planeta V

Astronomii John Chambers și Jack Lissauer de la NASA au dedus prin simulări pe calculator că este posibil ca în trecutul îndepărtat (acum mai mult de 4 miliarde de ani) să fi existat o planetă terestră între Marte și centura de asteroizi. Cercetătorii spun că această planetă, pe care au numit-o „planeta V”, s-a format pe o orbită cu excentricitate redusă, dar că în urma interacției gravitaționale cu asteroizii a intrat pe o orbită foarte excentrică și în cele din urmă a căzut pe Soare. Aceste interacții gravitaționale au dus la apariția asteroizilor care și în prezent intersectează orbita lui Marte; în același mod a crescut și rata de impact cu Luna.[1][2]
[modificare] Explorarea planetelor
Lansare     Misiune     Eveniment
1962     Mariner 2 (SUA)     Prima sondă care a transmis date despre Venus
1965     Mariner 4 (SUA)     A trimis primele imagini de pe Marte
1969     Mariner 6 si 7 (SUA)     Au cercetat atmosfera marțiană
1970     Venera 7 (URSS)     Prima aterizare pe Venus; prima aterizare pe altă planetă
1972     Venera 8 (URSS)     A aterizat pe Venus și a transmis mesaje
1973     Mariner 10 (SUA)     Primul zbor pe lângă Mercur
1973     Pioneer 10 (SUA)     Primul zbor pe lângă Jupiter
1973     Pioneer 11 (SUA)     Primul zbor pe lângă Saturn
1976     Viking 1 si 2     Prima aterizare pe Marte; a transmis imagini și analize de sol
1977     Voyager 1 si 2 (SUA)     A explorat sateliții lui Jupiter; a zburat spre Uranus și Neptun
1992     Ulysses     Zbor peste polii lui Jupiter
1995     Galileo (SUA)     Prima sondă în atmosfera lui Jupiter
1997     Pathfinder (SUA)     Vehicul Sojourner - analiza chimică a rocilor de pe Marte
[modificare] Note